Sfârşitul lui decembrie 2006. Consilierii locali din Iaşi şi primarul Gheorghe Nichita munceau de zor. S-au adunat la ultima şedinţă de Consiliu Local din an ca să-i amaneteze pe ieşeni până în 2028. Edilul pesedist a venit cu o listă cu zece proiecte, majoritatea fluturate şi de Dan Cârlan, liderul PD Iaşi de atunci, şi Relu Fenechiu, şeful liberalilor din Capitala Moldovei. Pentru realizarea lor avea nevoie de bani. A ales varianta cea mai comodă. A îndatorat Iaşiul în loc să pregătească proiecte pentru fonduri europene, mai ales că peste câteva luni România a devenit membru al UE. Cum ieşenii erau cu gândul la darurile de sub bradul de Crăciun, edilii au aprobat un împrumut de 50 de milioane de euro la Dexia Kommunalkredit din Austria. Iunie 2011. Cel mai mare credit din istoria Iaşiului contractat de Primărie a fost cheltuit în totalitate, iar contribuabilii au plătit doar dobânzile şi comisioanele. Abia în februarie anul viitor trebuie achitată prima rată, iar ultima în 2028. Jumătate din mega-împrumut s-a evaporat pe asfaltări, pentru că străzile refăcute cu banii din credit arată la fel sau mai rău ca la început. Firmele de casă şi-au rotunjit veniturile, iar prin buzunarele şoferilor bate vântul din cauza deselor vizite la service. Cadastrul general, pasajul de la Hala Centrală şi depozitul ecologic sunt doar câteva dintre celelalte proiecte pentru care Iaşiul a fost amanetat şi care sunt încă în lucru. Termenele de finalizare au tot fost devansate. De promisiuni ne-am săturat, iar ora adevărului bate la uşă. Până vara viitoare când mergem din nou la urne să decidem cine va fi gospodarul şef al oraşului vom fi amăgiţi cu noi şi noi promisiuni. Depinde însă de fiecare cât mai poate să îndure.