NATO si Rusia se gasesc mai departe in dezacord privind interventia militara din Libia. Dupa o zi de discutii luni 4 iulie la Soci, Rusia isi mentine pozitia conform careia existau alternative la bombardamentele NATO asupra aparaturii de razboi a colonelului Gaddafi.
Rezolutia 1973 a ONU care a stat la baza interventiei militare in Libia nu este interpretata la fel si in Rusia. Aceasta le-a permis aliatilor occidentali sa atace masinaria de razboi a colonelului Gaddafi in numele protectiei populatiei civile libiene.
In opinia ministrului de externe rus Serghei Lavrov, « NATO a interpretat aceasta ca pe o permisiune data oricui sa faca ce vrea ». Declaratiile au fost facute de seful diplomatiei ruse in urma unei intrevederi la Soci cu secretarul general al Aliantei Anders Fogh Rasmussen.
Lavrov a adaugat ca embargoul militar stipulat in rezolutie este insa fara ambiguitate si el nu trebuie violat, aluzie facuta la recenta livrare de arme franceze rebelilor.
De partea sa, NATO crede ca pâna acum, operatiunea Unified Protector din Libia este un succes. Rasmussen a precizat ca parasutarea lânga Tripoli de arme usoare destinate rebelilor libieni face parte din incercarea de a proteja populatia civila.
Iar Libia nu este singurul punct de dezacord. Scutul antiracheta, proiectat de NATO este mai departe primit cu multa reticenta de partea rusa. Aceasta ar fi dorit sa fie consultata mai indeaproape si face apel la « imaginatia » Alinatei Nord Atlantice pentru a reduce aceste divergente de opinie. Mihaela Gherghişan despre dificultăţile de la Consiliul NATO-Rusia
NATO si Rusia se gasesc mai departe in dezacord privind interventia militara din Libia. Dupa o zi de discutii luni 4 iulie la Soci, Rusia isi mentine pozitia conform careia existau alternative la bombardamentele NATO asupra aparaturii de razboi a colonelului Gad
