In Brazilia, se poarta o discutie aprinsa referitoare la ce fel de documente din trecut pot fi desecretizate si care ar trebui sa ramana in continuare la stadiul de Top Secret. In centrul discutiei se afla presedintele Dilma Rouseff, care si-a schimbat, surprinzator, pozitia fata de promisunile electorale.
Este greu de precizat ce-i incita cel mai tare pe politicienii brazilieni, si nu numai - discutiile despre deschiderea arhivelor secrete sau schimbarea brusca de optica a Dilmei. Pana acum cateva saptamani, aceasta sustinea pachetul de legi, prin care erau declasificate toate documentele secrete, dar nu mai tarziu de 50 ani de la publicarea lor, noteaza Deutsche Welle.
Brusc, presedintele brazilian si-a schimbat pozitia cu 180 de grade. Conform acesteia, documentele strict secrete trebuie sa ramana pentru totdeauna asa, in afara celor care semnaleaza incalcari flagrante ale drepturilor omului.
Ce vor sa ascunda?
Presedintele si-a justificat schimbarea de opinii invocand recentele consultari cu ministrii Apararii si Externelor. In practica, insa, opozitia impotriva proiectului de lege vine din partea a doi fosti presedinti ai Braziliei, Jose Sarney si Fernando Collor de Mello. Ambii sunt actuali membri ai Senatului si apara cu inversunare caracterul strict secret al documentelor din recenta istorie a Braziliei.
In conformitate cu legislatia actuala, pentru documente strict secrete exista un termen de arhivare de 30 de ani, dupa care se decide daca sa ramana sub "cheie" sau sa fie prezentate publicului. Proiectul actual prevede un termen de 25 de ani, care ar putea fi prelungit cu inca atat. Dupa 50 de ani, si cele mai secrete documente ale statului ar trebui sa iasa la lumina.
Potrivit observatorilor, tocmai in perioada in care cei doi fosti presedinti au fost la putere (inceputul anilor '80- inc
