- Social - nr. 816 / 5 Iulie, 2011 Vacanta mare 2011 Cu vreo sapte ani in urma mi-a fost dat sa ingrijesc timp de circa 10 zile un "sunami” de curiozitate, de inteligenta precoce, de vivacitate copilareasca si de neastampar, "inglobate” intr-o fetita de sase ani si ceva la inceputul vietii sale scolare, intr-una din scolile cele mai cunoscute din Szeged. Parintii erau plecati in interes de serviciu (care nu suferea amanare) si se pare ca dintre rudele din Ungaria nimeni nu a avut posibilitatea (sau curajul?) sa se mute in apartamentul lor si sa vada de mica domnisoara. Fetita primise "instructiuni” pertinente in cele ce ma priveau de la mama ei (ma cunostea de cand eram de varsta ei) si doar cateva intrebari o framantau legat de "mofturile mele”. Le-am lamurit in cateva fraze, si se parea ca ne intelegeam perfect. Dimineata o conduceam la scoala (carand bineinteles geanta de circa patru kilograme (?)), dupa-amiaza o conduceam la activitati complementare (pian, dans de societate, inot si invatamant confesional), iar serile treceau de regula cu telefoane, pregatirea tinutei pentru a doua zi si carti cu povesti. Minimaxul nu o mai interesa, iar la calculator nu avea voie, intrucat mama a uitat deschise cateva ferestre pentru adulti. Cand s-a incheiat prima saptamana de scoala mi-a aratat "caietelul hoinar”, in care invatatoarea (cea de dimineata) nota cate ceva pentru parinti. Scria printre altele: "Un copil deosebit, trebuie strunit cu gingasie si nu are voie sa se plictiseasca”. Citea cursiv de la varsta de patru ani si probabil ca unele ore i se pareau "in plus”. Ajuns acasa si neavand nimic special in program am sperat ca se va odihni macar o ora si putem iesi la Tisa pe biciclete. A inceput insa o ploaie abundenta si trebuia sa-si vada de ale ei in camera. Adoarme ea – mi-am zis – si am inceput sa citesc in fotoliu lasand-o cu pisica si cu "standul de plusuri” in