Grecia trebuie să restructureze sistemul bancar, extrem de fragmentat, iar băncile elene au nevoie de o recapitalizare de 20-40 miliarde de euro în cazul unei restructurări a datoriei publice a statului grec, afirmă Eric Chaney, economistul-şef al gigantului francez de asigurări AXA, care are sub administrare active de 1.000 mld. euro în toată lumea.
Băncile greceşti au în portofoliu circa 50 mld. euro bonduri ale statului elen. Restul, de până la cele 292 miliarde de euro, cât era datoria publică elenă "marketable", adică obligaţiuni şi certificate de trezorerie cotate, în mai 2011, se află în portofoliul Băncii Centrale Europene şi a Băncii Naţionale a Greciei (70 mld. euro), Fondului Public de Pensii al Greciei (30 mld. euro), băncilor franceze şi germane (30 mld. euro) şi a altor bănci, companii de asigurări, fonduri mutuale şi hedge-fund-uri. Cele 292 mld. euro reprezintă 130% din PIB-ul Greciei.
Ce se va întâmpla pe pieţele unde băncile elene au o prezenţă considerabilă, cum este cazul României (17% din activele bancare), în cazul unei restructurări a datoriei?
"Nu numai în Bulgaria şi România au o prezenţă puternică, ci şi în Turcia sau Egipt. Opinia mea este că vor avea nevoie de bani şi va trebui să vândă sucursale şi active din străinătate. Este o oportunitate pentru alte bănci străine sau chiar bănci naţionale, locale, să cumpere băncile greceşti", crede Chaney.
În Grecia cererea internă nu a scăzut destul pentru ca, economia să nu mai depindă de exterior. "Grecia are încă un deficit de curent foarte mare. Consumul intern nu s-a contractat destul. Va mai trebui ajustări ale consumului şi, din nefericire, şi ale investiţiilor. Economia trebuie să se restrângă. Va accepta populaţia? Nu are de ales. Grecia este în mod fundamental insolventă", crede Cheney. Deficitul de cont curent a fost în 2010 de 10,5% din PIB, deşi a
