Notorietatea negativă a lui Sorin Ovidiu Vîntu, în lipsa unor condamnări definitive pentru faptele imputate, nu-l poate priva de dreptul legitim de a fi eliberat provizoriu în cursul procesului penal, iar măsura arestului preventiv nu numai că nu se mai justifică, dar este şi excesivă.

Tribunalul Bucureşti a decis, în 16 iunie, judecarea în stare de libertate a lui Sorin Ovidiu Vîntu în procesul de şantajare a managerului Sebastian Ghiţă, hotărârea fiind definitivă. În aceeaşi zi, Vîntu şi complicele său, Ion Ilie Cezar, au părăsit arestul preventiv.

“Raportând dispoziţiile legale ce reglementează măsurile preventive la cazul în speţă Tribunalul apreciază în majoritate ca garanţiile oferite de disp. art.160/2 alin.3 Cod pr.pen., sunt suficiente pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a procesului penal iar privarea de libertate a celor doi inculpaţi, în continuare, nu numai că nu se mai justifică dar, este şi excesivă. Măsura arestării preventive la acest moment procesual apare ca fiind excesivă şi din perspectiva criteriilor ce se au în vedere, potrivit art.136 alin.8 Cod pr.pen., la alegerea măsurilor preventive”, arată Tribunalul Bucureşti, potrivit Mediafax, în motivarea deciziei din 16 iunie.

În ceea ce-l priveşte pe Sorin Ovidiu Vîntu, “cu o stare de sănătate evident deteriorată, caracterizată inclusiv prin lipsă de mobilitate – imobilizat într-un scaun rulant -”, instanţa a constatat că aceste probleme medicale îl pun pe acesta “în situaţii ce presupun un efort suplimentar considerabil pentru a se adapta la condiţiile de deţinere”.

“În cauză nu s-au evidenţiat nici date care să justifice menţinerea măsurii excepţionale a arestului preventiv din perspectiva pericolului de sustragere a celor doi inculpaţi de la judecată, executarea pedepsei etc. întrucât în opinia Tribunalului acest pericol este infirmat atât de limit