Dozele moderate de stres motivează şi vă ajută să treceţi de momentele dificile, însă atunci când stresul devine cronic, apar atacuri de panică sau depresie. Sursa: SHUTTERSTOCK

Limita între stresul "bun" şi cel distructiv este foarte fină. Stresul "bun" se manifestă acut, pe perioade scurte. "Relaţia dintre stres şi efectele pozitive nu este una liniară. Pe măsură ce stresul creşte, efectele pozitive cresc, până la un punct, după care, dacă se depăşeşte un anumit nivel al stresului, efectele pozitive scad, dispar şi apar efectele negative", explică Bogdana Bursuc, medic psiholog şi psihoterapeut la clinica "Mind Institute" din Bucureşti.

În continuare, specialiştii vă explică ce beneficii puteţi avea de pe urma stresului şi cum le puteţi obţine.

Memorie mai bună şi performanţe fizice

Stresul este cel care motivează oamenii să treacă cu bine peste situaţii critice. "Starea de relaxare completă nu ne permite să ne mobilizăm, să ne concentrăm intens atenţia şi să o susţinem perioade lungi, iar o doză de tensiune ne ajută să depăşim situaţiile delicate", detaliază psihoterapeutul Bogdana Bursuc.

Un alt beneficiu adus de stres este şi îmbunătăţirea capacităţii de concentrare a creierului. O doză medie de stres îmbu nătăţeşte memoria şi păstrează proaspete amintirile. Stresul poate fi un aliat şi pentru sportivi pentru că poate creşte performanţele fizice şi rezistenţa la efort. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că adrenalina este eliberată cu o viteză mai mare şi alertează inima şi metabolismul.

"Stresul este reprezentat parţial de reacţia organismului la stimulii din jur care sunt percepuţi ca o solicitare. Această reacţie a organismului se numeşte reacţia de «Fugă sau luptă» - se descarcă adrenalina, cresc bătăile inimii, ritmul respirator, încordarea musculară, concentrarea atenţiei. Ea este