Oamenii de rând se chinuie cu măsurile de austeritate, guvernul ca să scape de datorii.
În următorii cinci ani, în care economia va fi afectată de măsurile de austeritate dure adoptate de guvern, Grecia are de plătit obligaţiuni care ajung la scadenţă în valoare de aproape 200 mld. euro, conform Bloomberg.
2015 va fi cel mai greu an pentru executivul de la Atena pentru că atunci trebuie plătite datorii în valoare de peste 74 mld. euro, adică echivalentul a 30% din PIB-ul estimat de FMI.
Având în vedere că singura soluţie pe termen lung găsită până în prezent de către guvernul elen şi creditorii internaţionali ai statului pentru repunerea pe picioare a finanţelor greceşti constă în aplicarea unor programe dure de austeritate ce includ majorări de taxe şi reduceri de salarii, este greu de crezut că economia va deveni suficient de puternică pentru a acoperi datoriile. În acest caz, implicarea sectorului privat în salvarea Greciei pare inevitabilă pentru a preveni falimentul statului.
Pentru că primul program de salvare nu are efectele scontate, respectiv recâştigarea încrederii investitorilor astfel încât statul elen să poată reveni pe pieţele financiare în 2012, oficialii europeni lucrează la elaborarea unui nou plan de salvare care va cuprinde, pentru prima dată, o contribuţie din partea investitorilor privaţi, mai precis o rostogolire a datoriilor acestora. Dar tocmai acest element cheie s-a lovit recent de criticile unei importante agenţii de evaluare financiară, Standard&Poor's, care a avertizat că variantele existente ale implicării sectorului privat vor fi considerate drept default deoarece deţinătorii obligaţiunilor ar primi mai puţin decât li s-a promis la achiziţia titlurilor.
Acţiunea agenţiei de rating a atras însă criticile europenilor. Ewald Nowotny, membru în consiliul BCE, a declarat că agenţiile de rating americane
