Declaraţiile colonelului Dumitru Răşină, fost şef de Securitate la Arad, cum că securiştii ar fi avut planuri de diversiune la Revoluţie, sunt combătute energic de foştii săi colegi care-l consideră „nebun“. „Adevărul“ revine asupra şedinţei în care şefii judeţeni de Securitate ar fi aflat ce trebuie făcut în cazul căderii lui Ceauşescu.

„Adevărul" a publicat, în urmă cu câteva săptămâni, un articol axat pe declaraţiile pe care Dumitru Răşină, fost colonel de Securitate, le-a făcut, în 1994, la Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Dcembrie 1989. Răşină, care în momentul Revoluţiei era şeful Securităţii Arad, a vorbit în faţa senatorilor despre o întâlnire secretă între liderii Securităţii, care a avut loc pe 11 noiembrie 1989 şi la care s-ar fi discutat atitudinea pe care urmau să o aibă ofiţerii din acest aparat în cazul prăbuşirii lui Nicolae Ceauşescu.

Articolul a stârnit foarte multe reacţii, în special din partea foştilor colegi ai colonelului în rezervă Dumitru Răşină, foşti ofiţeri de Securitate care au participat la întâlnirea invocată de acesta. Raportarea Securităţii la momentul destul de previzibil al căderii regimului comunist este, cu siguranţă, una din cheile evenimentelor din decembrie 1989. De aceea, este foarte importantă lămurirea episodului invocat de Dumitru Răşină prin prezentarea lui din toate unghiurile.

Soarta lui Ceauşescu

La întâlnirea din 11 noiembrie 1989 au fost convocaţi şefii de Securitate din fiecare judeţ, în trei centre regionale: Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Iată cele mai importante pasaje din afirmaţiile făcute de Răşină, care a participat la şedinţa de la Braşov: „Generalul Stamatoiu (n.r. - şeful serviciului «Informaţii externe» în decembrie 1989), când s-a făcut ora 11.01, a deschis plicul, după ce a fost asigurat de cel de la uşă că nu avem de înregistrat, nu avem de notat