Patru ani li s-a permis totul, fără consecinţe. Iar acum, la bac, dintr-o dată, fără niciun avertisment, cineva a schimbat regulile jocului. Ăsta da şoc!... O simplă încercare de normalizare, şi câtă isterie!
Dezastru, prăpăd, nenorocire. Tragedie naţională. Ţară înecată în lacrimi amare. Nervi, acuzaţii, reproşuri.
Unul din doi absolvenţi de clasa a XII-a din judeţul Brăila a picat examenul de bacalaureat. În multe judeţe din ţară situaţia e şi mai gravă, abia unul din patru sau unul din trei absolvenţi reuşind să treacă peste acest "hop". Părinţi, profesori, copii caută deopotrivă vinovaţi. Cei mai mulţi se declară şocaţi de rezultate.
Nu ştiu ce credeţi dumneavoastră, dar eu vă spun cu toată sinceritatea: nu am fost luată prin surprindere. Cel puţin după prima probă, când au fost daţi afară din săli sute de candidaţi care încercau să fraudeze. Mi-a fost clar că anul acesta "copiuţa" a intrat în dizgraţie şi că, în aceste condiţii, şi rezultatele vor fi "pe măsură".
Iar listele au arătat aşa cum mă aşteptam, cu note de excepţie în liceele în care se învaţă pe rupte şi execrabile în cele în care "şcoala" e un compromis.
De fapt, dacă m-a frapat ceva în toată nebunia asta, a fost numărul uluitor de licee, şocant de multe, pe care compromisul le-a adus nepermis de jos. Şi, la ce mă refer aici, mulţi ştiţi deja foarte bine. Mă refer la acel acord tacit, cadre didactice - elevi - părinţi, în care nimeni nu deranjează pe nimeni, şi care are drept ţintă o linişte falsă, din care, aparent, toţi au de câştigat. Părinţii sunt liniştiţi, 4 ani au odraslele "aranjate", legate de ceva care-i scuteşte de griji, cadrele didactice au postul asigurat şi nici nu dau în brânci - oricum la ce leafă au nici nu prea i-ar mai trage inima -, iar elevii... ei bine ce credeţi că li se poate părea mai cool unor adolescenţi decât să benef
