La 27 de ani, Theodor Braşoveanu este doctorand în fizică la Universitatea Princeton, din America, cu o bursă ce îi acoperă cheltuilelile de studiu si de trai.

În 2006 termina cu „Summa Cum Laude" cursurile de fizică şi matematică la Universitatea Vanderbilt din Nashville. În acelaşi an începea să colaboreze cu echipa celebrului accelerator de particule din Geneva.

Este implicat activ în societatea românească şi spune că îl afectează "ideea de a contribui la dezvoltarea altor societăţi, în condiitile în care România nu este pregătită să ne folosească experienţa"

RL: Ce răspunsuri a oferit vestitul accelerator de particule de la Geneva, unde ai lucrat şi tu?

T.B.: Până acum, experimentele de la Geneva au confirmat rezultate mai vechi cu o precizie mult mai mare, ceea ce e încurajator, pentru că ştim măcar că suntem pe drumul cel bun.

Chiar dacă s-au observat anumite fenomene nemaiîntâlnite, cum ar fi producerea de potenţiale noi particule sau manifestarea de noi procese energetice, ele trebuie supuse unor analize amănunţite, înainte de a fi acceptate că noi descoperiri. Aşadar e prematur să aşteptăm nişte concluzii foarte generale în primii ani de funcţionare.

Pe de altă parte, acolo se testează tehnici noi, materiale ultra-rezistente sau instrumente de precizie, la care participă mii de cercetători şi o serie întreagă de reprezentanţi ai industriilor din întreagă lume, astfel încât construcţia şi întreţinerea experimentului reprezintă în sine un progres.

RL: Ce te preocupă pe tine în mod special, în domeniul fizicii?

T.B.: Cercetarea mea în momentul de faţă se leagă de formarea găurilor negre în condiţii de colaps gravitaţional al unor stele. Încercăm să găsim soluţii numerice unor ecuaţii matematice formulate în termenii teoriei relativităţii generale, care descriu evoluţia spaţiului