Începând de astăzi vizitatorii Muzeului Naţional de Istorie a României vor putea admira toată luna iulie, în seria de micro-expoziţii "Exponatul lunii", un obiect liturgic excepţional, cunoscut sub denumirea de "Steagul lui Ştefan cel Mare".

Vernisajul micro-expoziţiei are loc astăzi, la ora 11,00, în prezenţa ambasadorului Franţei în România, Henry Paul, ambasadorului Republicii Moldova, Iurie Reniţă, şi a oficialilor Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

"Steagul lui Ştefan cel Mare" va putea fi văzut de miercuri până duminică, între orele 10.00 şi 18.00.

Exponatul este o broderie bizantină realizată în secolul al XV-lea, care îl înfăţişează pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, socotit un simbol al biruinţei militare. Iconografia şi încadrarea cronologică a piesei au creat iniţial confuzia că ar fi vorba despre un steag de luptă al voievodului Ştefan cel Mare, dar absenţa stemei Moldovei, caracteristică stindardelor militare, nu susţine ipoteza amintită.

Broderia îl înfăţişează pe Sfântul Gheorghe aşezat pe un tron, având tălpile sprijinite pe un balaur înaripat, cu trei capete. Pe steag sunt brodate două inscripţii - una în limba slavonă cu o rugăciune a domnitorului Ştefan cel Mare către Sfântul Gheorghe - şi alta în limba greacă "Sfântul Gheorghe din Capadocia", care nu pomeneşte însă faptul că steagul ar fi fost dăruit de Ştefan cel Mare unei mănăstiri de la Athos, aşa cum se obişnuia în epocă.

În primăvara anului 1917, pe când România se afla în război, prin efortul consulului general al României la Salonic, G. C. Ionescu, şi cu ajutorul generalului francez Maurice Sarrail, comandantul armatelor aliate din Salonic, Regatul Român a recuperat acest preţios obiect de la Mânăstirea Zographou de pe Muntele Athos.

În martie 1917, consulul comunica Ministerului Afacerilor Externe că generalul francez i-a pr