Rata redusă de promovabilitate la examenul de bacalaureat ne oferă zilele acestea o imagine a întregii societăţi, nu doar a instituţiilor de învăţământ, deoarece acest indicator de eficienţă si performanţă a sistemului de învăţământ românesc atestă existenţa unor relaţii institutionale incorecte sau deficitare în corpul social.

Examenul de bacalaureat în acest an a refulat datorită metodelor de reformă bazate pe criza de viziune a acutualului guvern, pe măsurile drastice impuse prin metode de decredibilizare a şcolii.

Este rezultatul subfinanţării sistemului de învăţământ în acord cu reforma propusă. Şi dacă plecăm de la “Pactul pentru educaţi “ propus de comisia prezidenţială si acceptat tacit de guvernul actual unde se prevede o finanţare a învăţământului de 6% din PIB iată că o alocare efectivă inferioară de doar 2% din PIB relevă rezultatul din acest an la bacalaureat diminuat direct proporţional cu SUBFINANŢAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI.

Această lume a şcolii româneşti este dispreţuită, înjosită, REFORMATĂ ERONAT fiind supusă agresiunii actualei puteri care o caracterizează drept “REFORMĂ”. O subminare a rolului şcolii, al cărţii, atât în rândurile profesorilor cât şi ale elevilor.

REFORMA ÎNVĂTĂMÂNTULUI, în orice ţară civilizată se face prin FINANŢARE.

În România, azi reforma înseamnă DEMOTIVAREA celor implicaţi în actul şcolar. Demotivarea dascălilor prin tăierea salariilor, prin finanţarea per capita, prin nerecompensa rezultatelor, prin creşterea numărului de ore nejustificat. Demotivarea elevilor prin comasarea sistemului de învăţământ indiferent de frecvenţa şi tipul de învătământ (teoretic, tehnologic, vocaţional), printr-o programă şcolară în neconcordanţă cu sistemul de evaluare, lipsa infrastructurii necesare desfăşurării actului şcolar (număr redus de manuale gratuite, lipsa echipamentelor didactice).

Rezultatul acestui examen