Statul român a cunoscut, de la Unire şi până la proiectul Guvernului din acest an, patru forme de organizare teritorială, care i-au modificat semnificativ structura. Executivul pregăteşte o a cincea formă, care a stârnit deja nenumărate dezbateri. ADS va analiza pe toate feţele proiectul de reorganizare a României, de-a lungul unui proiect jurnalistic care va reuni experţi de marcă din cele mai diverse domenii.
Fiind vorba de o reorganizare care va influenţa viaţa de zi cu zi a fiecărui român, ADS iniţiează un proiect jurnalistic care îşi propune să analizeze pe toate feţele proiectul de regionalizare a României. În prima parte am dat cuvântul istoricilor şi sociologilor.
Mai multe variante
Preşedintele şi partidul de guvernământ au propus desfiinţarea actualelor judeţe şi crearea a opt mari regiuni cărora să li se spună tot judeţe, pentru a nu fi nevoe de modificarea Constituţiei, care nu prevede existenţa regiunilor. Opoziţia consideră că această reformă ar trebui făcută în perioada 2012-2016, şi a întocmit propriul proiect de reformă în care menţine judeţele în forma actuală şi adaugă un nou nivel administrativ: regiunea. La rândul său, UDMR doreşte o Românie cu 16 regiuni mai mici. Sub o formă sau alta, proiectul ar urma să ajungă în Parlament în această toamnă.
„Prea mare şocul"
Iniţiativa Guvernului nu este văzută cu ochi buni de istoricii clujeni. „Toate reformele de până acum, cea din 1925, 1938, 1950-1952 şi din 1968, au fost justificate. Acum nu văd niciun factor intern şi internaţional iminent, care să ne oblige la o astfel de reformă", afirmă academicianul clujean Ioan Aurel Pop. Acesta argumentează că desfiinţarea judeţului ca formă de organizare a statului nu e deloc o idee bună. „Să treci de la 41 de judeţe la opt este prea mare şocul. Schimbarea e foarte greu de înţeles pentru oameni şi opinia publică, iar viitoarele opt j
