Prin redirecţionarea fluxului de mărfuri din Asia înspre Europa Centrală şi de Est prin portul Constanţa, statele europene ar putea economisi, în medie, 74 mil. euro anual pentru următorii zece ani, conform unui studiu realizat de European Gateways Platform (EGP), un parteneriat public privat dintre guvernul olandez şi companiile româno-olandeze active în domeniul infrastructurii şi logisticii.

Câştigurile survin din reducerea costurilor externe, în care sunt incluse şi emisiile de carbon.

Volumul de mărfuri prognozat pentru 2020 este de 1,47 milioane TEU (Twenty-foot equivalent unit – unitate de măsură utilizată în transportul containerelor), adică în jur de 10% din volumul total de mărfuri destinat Europei Centrale şi de Est.

Luând în considerare poziţia strategică a României şi a portului Constanţa, acest volum trebuie considerat că fiind nivelul minim realizabil. Potrivit experţilor EGP, costurile logistice totale de debarcare pentru produsele care trebuie să fie distribuite în Europa Centrală şi de Est indică faptul că România are un avantaj competitiv faţă de alte porturi, cum ar fi Portul Koper din Slovenia. În prezent, marfa din Asia destinată Europei Centrale şi de Est îşi face intrarea, în principal, prin porturile din Hamburg, Rotterdam şi Antwerp.

"Portul Constanţa trebuie să îşi maximizeze eficienţa, cu scopul de a-şi menţine şi dezvolta poziţia să competitivă. Toate activităţile portuare sunt prognozate să crească, iar cea mai mare creştere se aşteaptă în sectorul containerelor, dezvoltare anticipată odată cu implementarea proiectului European Gateways Platform", consideră Gerard Kuijs, CEO Archicom, companie româno-olandeză specializată în domeniul logisticii şi al lanţurilor de aprovizionare.

Costurile totale de debarcare

Amânarea TVA, o soluţie

Există costu