Foto: Thinkstock Sistemul sanitar privat ar putea reprezenta o soluţie pentru pacientul român şi o ofertă care să atragă turişti străini care să vină în România pentru a-şi îngriji sănătatea. Dar subfinanţarea, şirul nesfârşit de reforme fără eficienţă şi de promisiuni neonorate afectează atât sistemul privat, cât şi cel de stat, făcând din turismul medical în ţara noastră un subiect perfect pentru dezbateri. Aceasta este concluzia dezbaterii "Turismul medical. Şansă la viaţă a pacienţilor români?", patronată de publicaţiile Fin.ro şi Săptămâna Financiară.
Subfinanţarea este la ordinea zilei în spitale. Şi după ce că banii sunt puţini, ei mai sunt împărţiţi şi fără a se ţine seama de rulajul pacienţilor şi de complexitatea cazurilor. Exemplele date de chiar secretarul de stat din Ministerul Sănătăţii, doctorul Cristian Irimie, sunt elocvente. "În 2010, Spitalul Judeţean Constanţa a beneficiat de un grad de finanţare a serviciilor medicale de 96%, iar Spitalul Clinc de Urgenţă Floreasca, de 79%." Secretarul de stat Cristian Irimie a anunţat că finanţarea spitalelor se va efectua în funcţie de categoria spitalului, 36% dintre spitale publice înregistrând creşteri bugetare. Totuşi, trebuie ştiut că majoritatea spitalelor din România sunt de categoriile a 4-a şi a 5-a, adică ultimele categorii, şi vor fi finanţate la nivelul anului 2010. Ceea ce înseamnă că majoritatea populaţiei este obligată în continuare să cumpere medicamente şi materiale sanitare la internarea în spital.
Operatorii din zona medicală privată, a turismului, a asigurărilor, reprezentanţii pacienţilor sunt deopotrivă interesaţi de introducerea cardului de sănătate al pacientului, a cardului profesional al medicului, a reţetei şi a dosarului electronic al pacientului. Inclusiv Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate flutură aceste promisiuni ca
