Recolta slabă de anul trecut nu i-a speriat pe cultivatorii de cartofi din Râşca. Sau cel puţin nu şi pe cei care lucrează pe brânci, din primăvară până toamna târziu. Învinşi sau învingători ai unui an 2010 prost pentru cultura tradiţională din „Ţara Cartofului", râşcanii şi-au suflecat mânecile şi au reînceput munca în această primăvară.

Este puţin probabil ca Darwin să fi auzit vreodată de Râşca, o comună răsfirată în aerul tare al Apusenilor clujeni. Şi totuşi, părintele evoluţionismului şi râşcanii au ceva în comun: respectul pentru cartof. Dacă Darwin nota remarcabila aptitudine a cartofului de a se adapta în medii ostile, râşcanii au transformat această calitate a tuberculului într-un mod de viaţă. Şi aşa, au devenit printre cei mai apreciaţi cultivatori de cartofi din Transilvania, iar comuna lor şi împrejurimile au ajuns să poarte numele de Ţara Cartofului.

VEZI AICI MAI MULTE IMAGINI DIN ŢARA CARTOFULUI

Mult după ce Darwin a ajuns oale şi ulcele, râşcanii se pot lăuda în continuare cu peste 500 de hectare cultivate cu cartofi, un festival dedicat acestei legume, dar şi cu peste 100 de feluri în care gospodinele gătesc cartoful. Nici mana cartofului, nici intemperiile, nici grindina, care a distrus peste o jumătate din suprafaţa cultivată cu cartofi anul trecut, nu i-au determinat să renunţe la ceea ce ştiu ei să facă cel mai bine: cultivarea cartofului.

Gândacul de Colorado nu zboară aşa de sus

Râşca a fost întemeiată în prima jumătate a secolului al XVII-lea şi se află la o altitudine de 1.000 de metri, în Munţii Gilăului. Cartofii au început să fie cultivaţi tot cam atunci. „Râşcanii au cultivat cartofi de pe la sfârşitul secolului al XVII-lea. Mărturii care atestă acest fapt găsim în însemnările a doi preoţi: Ioan Condor şi Aurel Crainic", arată profesorul de limba română Ioan Vâtcă, acum pe