În anii trecuţi, la facultăţi au intrat mii de studenţi şi au ieşit doar câteva sute, care au reuşit să îşi dea licenţa. Facultăţile cu renume din ţară sunt sita prin care valorile rămân la suprafaţă în doar câţiva ani de studiu intens.
Diana Gândilă este unul dintre studenţii care ţin ştacheta sus, după ce anul trecut Bacalaureatul a însemnat pentru aceasta nota zece pe linie. A fost admisă la două facultăţi din Anglia, câştigând chiar şi bursă de studii, dar a preferat să rămână în ţară pentru că provocarea e mult mai mare aici. Studentă acum la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Diana face cu brio faţă unui sistem riguros în care se intră pe capete, iar la final puţini ies pe uşa din faţă.
„Suntem cam şase sute de studenţi într-un an, dar se triază. Din aceştia cam trei sute reuşesc să termine facultatea, dintre care circa 100-150 îşi dau licenţa. Sunt colegi care după doar un an renunţă pentru că nu fac faţă. În acest an, din circa 700 de studenţi, cam 50 am reuşit să terminăm fără nicio restanţă”, a spus Diana Gândilă, studentă la Drept la universitatea din Cluj.
Un alt decar al Bacalaureatului din 2010, student la Limbi Moderne Aplicate, la aceeaşi universitate, Bogdan Duicu, este de părere că nu examenul din clasa a XII-a face diferenţa, ci munca depusă în anii facultăţii. „Pentru mulţi e un şoc trecerea de la liceu la facultate, iar aici se vede diferenţa. După primul an sunt integralist şi pot spune că puţini se pot lăuda cu acest lucru. Un atu este şi faptul că profesorii comunică la un nivel personal cu noi, nu doar predau şi părăsesc sala de clasă”, a explicat Bogdan.
Universităţile, afectate
Procentul de promovabilitate a bacalaureatului arădean în 2010 a fost de peste 85 la sută, faţă de cei aproximativ 37 la sută dintre absolvenţii de liceu care au luat examenul în acest an. „Examenul din acest an nu cred c
