În spectacolul instalaţie „Camera 1306 (I Am Myself)", creat special pentru a fi jucat într-o cameră de hotel, coregraful Cosmin Manolescu se joacă ingenios cu spiritul voyeurist din fiecare om. Spectatorul află cum este să fii Big Brother, dar şi Little Sister, în acelaşi timp, privind îndeaproape, dar fiind, la rândul lui, privit.
Spectacolul va avea premiera pe 9 iulie într-o cameră de la Hotelul InterContinental şi va fi unul maraton, fiind planificat să dureze nu mai puţin de 12 ore. Spectatorii, în număr de şase, se vor schimba din oră-n oră, de la ora 16.00 la ora 4.00.
Intimitate la cote înalte
Un bărbat şi o femeie sunt în vacanţă într-un oraş străin. În camera lor de hotel ei experimentează trăirile oricărui cuplu: atracţie, repulsie, frenezie, lene, intimitate, încătuşare, diluarea sentimentului de sine, topirea în celălalt, sufocare şi dorinţa de eliberare. Până aici, nimic nou. Ineditul propunerii coregrafului, care este şi performer alături de Catrinel Catană, constă în aceea că publicul este în aceeaşi cameră cu cei doi îndrăgostiţi. Aflaţi în imediata lor vecinătatea, spectatorii ajung să îi atingă şi chiar să fie atinşi de performeri. Este voyeurismul ajuns la cote înalte. Intimitatea e atât de acută încât publicul are în alertă toate simţurile. Nu vezi doar două trupuri încleştate într-un soi de dans al împerecherii şi-al desperecherii, ci le simţi dansatorilor căldura corpurilor, mirosul parfumului femeii şi-al after-shave-ului bărbatului, te amuzi de jucăriile lui erotico-infantile şi te emoţionează muzica aleasă de ea, etern romanticul Jacques Brel, cu sfâşietorul lui „Ne me quitte pas", dar şi un pasional tango argentinian, prilej de înlănţuire sălbatică a picioarelor.
De la cuplu la grup şi invers
Spectatorul se transformă curând şi el în performer şi, în funcţie de răspunsurile fiecărui om din public, se creează
