Guvernul va trimite Parlamentului o lege cu titlu ameninţător - "Confiscarea extinsă a averii". El sugerează, ca şi premierul Emil Boc, că averile ilicite nu mai sunt la adăpost, mâna Justiţiei înhăţându-le de-acum, fără cruţare. "Se dă şi o satisfacţie opiniei publice, în sensul că autorităţile vor putea confisca aceste averi", spune şeful guvernului, gândindu-se la beneficiile electorale, pe care le-ar putea avea o dată cu adoptarea legii. Într-adevăr, este o măsură aşteptată de multă vreme, dar ca PDL să-i culeagă roadele trebuie întrunite câteva condiţii. Prima - măcar un corupt de top să fie judecat şi condamnat. A doua - acesta să primească o pedeapsă cu închisoare de minimum cinci ani. Justiţia românească nu a mers însă, niciodată, atât de departe.
Pentru o mulţime de infracţiuni economico-financiare din Codul Penal, fapte de corupţie şi altele aducătoare de venituri, autorii pot să stea între 6 luni şi 15 ani după gratii. Un funcţionar condamnat pentru primire de foloase necuvenite ori conflict de interese poate lua maximum 5 ani de închisoare, acela acuzat de trafic de influenţă - între 2 şi 10 ani, cel care ia mită - între 3 şi 15 ani. Acestora nu li se va confisca averea dobândită ilicit în ultimul cincinal de asiduă activitate, dacă judecătorul nu le dă 5 ani de pârnaie. Cu un avocat bun, nici măcar un proxenet nu se simte ameninţat financiar, fiindcă minimul de pedeapsă pentru fapta sa este de 2 ani, traficantul de persoane primind cu unul mai mult. Toţi pierd doar bunurile dobândite ori folosite în timpul săvârşirii respectivei infracţiuni, nu şi ce au acumulat de-a lungul timpului. Aşadar, Legea confiscării extinse a averilor le dă tuturor acestora cel puţin o şansă.
Cu cine îşi propune, totuşi, să fie neiertătoare? În Legea anticorupţie sunt sancţionate cu minimum 5 ani de închisoare subevaluarea, cu intenţie, a bunurilor statului în
