Vorbesc toți cu multă emoție despre „duminica aceea“. Lumea îi privește iscoditor, curiozitatea nu îi face însă mai timizi. Se mișcă greu, iar pe măsură ce mulțimea se mută ceremonial dintr-un loc în altul, ei devin tot mai obosiți și mai incoerenți. Uneori, lacrimile se împletesc cu zîmbetele condescendente oferite notabilităților prezente. Anii le-au șters multe amintiri, nu însă și momentele din zilele pogromului. Nu pot uita grămezile de cadavre despuiate de la Chestură, frica densă, căldura înfiorătoare din trenuri, „băncile“ de trupuri umane din vagoanele incandescente, strigătele și mirosul greu de carne putredă. Posesorii acestor amintiri sînt șase bătrîni, toți supraviețuitori ai pogromului. Ei au fost în centrul comemorărilor de săptămîna trecută de la Iași. Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ a organizat o serie de evenimente menite să marcheze șapte decenii de la Pogromul de la Iași. Timp de două zile (27 și 28 iunie 2011), programul a inclus un traseu comemorativ, vernisajul unei expoziții, o masă rotundă la Universitatea „Al.I. Cuza“ și o proiecție de filme. Traseul comemorativ a cuprins vizite la cimitirele din Podu Iloaiei și Tîrgu Frumos, unde se găsesc înhumate cea mai mare parte din cele peste 2.500 de victime ale „trenurilor morții“. De asemenea, s-au mai rostit alocuțiuni și s-au depus coroane la sinagogă și la cimitirul evreiesc. Au fost dezvelite două plăci comemorative la fosta Chestură a Poliției (viitorul sediu al Consiliului Județean Iași) și la Gară. Luni, 27 iunie, șase supraviețuitori ai pogromului au devenit cetățeni de onoare ai municipiului Iași. La evenimente au fost prezenți reprezentanți ai corpului diplomatic, ai autorităților centrale și locale, ai Președinției, ai cultelor religioase, ai comunității evreiești, ai mediului academic, invitații de peste Ocean sau din Israel ș.a. Dintre