Războiul Rece dintre KGB şi CIA
URSS
Pe prima pagină a manualului Istoria spionajului sovietic era tipărit cu litere majuscule: "Spionajul capitalist raportează istoria, noi o creăm".
Într-adevăr, spionajul a constituit una dintre cele mai importante activităţi ale URSS, pentru simplul motiv că, în condiţiile ineficienţei sale economice, a necesităţii supravegherii continue a propriului popor şi a realizării sarcinii pe care şi-o impunea, aceea de a păstra poziţia de "Mare putere", desfăşurarea de acţiuni informative şi operative constituia o condiţie a supravieţuirii statului sovietic, iar KGB-ul, Comitetul de Stat al Securităţii (1954-1991) a fost considerat una dintre cele mai importante instituţii ale sale.
Sarcina principală a KGB, ca şi a serviciului militar de informaţii (GRU), a fost furnizarea de date forurilor politice superioare ale URSS, mai ales în domeniul tehnologic, care a devenit prioritar, scop care putea fi realizat doar prin "măsuri active", îndreptate mai ales împotriva "principalului adversar", cum erau considerate Statele Unite, ceea ce a dus la o confruntare directă, un adevărat "război secret" cu agenţiile americane, CIA şi FBI, dar şi a altor servicii de informaţii occidentale şi nu numai…
Dezvăluirile "arhivei Mitrohin"
Unul dintre cel mai importante izvoare pentru cunoaşterea activităţilor multiple desfăşurate de spionajul sovietic l-a constituit aşa-numita "Arhivă Mitrohin", care conţinea documente copiate de şeful arhivei KGB şi publicate, după trecerea sa în Occident, în 1992. Apariţia unor volume care valorificau aceste documente a produs un adevărat şoc internaţional, căci evidenţia amploarea şi diversitatea activităţilor "KGB în lume", cum s-a intitulat unul dintre volumele publicate de Mitrohin şi colaboratorii săi.
Într-adevăr, a devenit evident faptul că, în afara activităţ