"Cum sa mori in Oregon", catalogat de "The New York Times" unul dintre documentarele cele mai dificil de vizionat din acest an si dintotdeauna, readuce in spatiul public discutiile despre legalizarea euthanasiei, adica a dreptului unei persoane diagnosticate cu o boala in stadiu terminal de a-si lua moartea in propriile miini cu o doza letala prescrisa de medic. Produs pentru HBO de regizorul Peter Richardson, filmul a obtinut deja sase premii, cel mai popular fiind marele premiu al juriului la Sundance festival. Paradoxal, "How to Die in Oregon" (2011) este un documentar deja celebru, premiat, apreciat de critici, insa pe care lumea nu se inghesuie sa-l vada. "Un film rar, care indrazneste sa detalieze problemele fizice, emotionale si filosofice ale mortii umane" - cum scrie revista "Variety"- acesta a fost primit cu scaune goale la premiera, iar presedintele HBO Documentary Films a declarat pentru "The New York Times" ca pina si jumatate din staff-ul sau a esuat in a vedea filmul pina la capat, in ciuda faptului ca e obisnuit cu subiecte dificile. Marturisesc ca nici eu nu am reusit: angoasa si tensiunea create de acest film devin insuportabile fizic spre final. Filmul incepe cu un barbat bolnav de cancer, a carui moarte e filmata in direct. Inconjurat de familie, asezat pe pat, in sezut, barbatul intinde mina si ia paharul cu bautura eliberatoare. Pentru el, acest fel de a muri inseamna a muri cu demnitate, nu umilit de boala, nu redus la o stare vegetativa, cind viata nu mai are nici un rost si nu mai inseamna decit un imens chin. Pentru familia care il asista in momentul mortii, este un moment dureros, insa pe care il accepta din respect pentru muribund: a-i desconsidera acestuia dorinta de a decide momentul mortii singur, cind inca mai e capabil sa ia decizii si cind inca isi poate controla trupul si mintea, ar fi mai comod, dar si mai egoist. Pentru cea care i