Graţie descoperirilor ştiinţifice, medicii vor putea pune diagnostice de certitudine cu ajutorul unor teste sigure, rapide, ieftine şi, nu în ultimul rând, care nu generează disconfort pentru persoana investigată. Iar primii paşi în această direcţie sunt făcuţi de azi.
O adevărată revoluţie în domeniul tehnicilor de diagnostic a fost înregistrată în anii '70-'80, odată cu realizarea primelor scanări ale corpului uman, cu ajutorul rezonanţei magnetice şi al tomografiei computerizate.
Astăzi, imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) beneficiază de magneţi de 3 tesla (T), ce permit vizualizarea organismului în detalii fine. Specialiştii americani spun că „dacă o imagine face cât 1.000 de cuvinte, atunci IRM-ul 3T este o enciclopedie".
Acesta este util mai ales pentru diagnosticarea maladiilor cerebrale, ale măduvei spinării (putându-se vizualiza elemente anatomice dintre cele mai fine) şi ale sistemului musculoscheletic, dar se foloseşte şi pentru depistarea unor probleme la nivel abdominal.
Diagnosticare bazată pe dovezi certe
Ni se pare normal azi să primim diagnosticul pe baza unor dovezi clare, obţinute cu ajutorul investigaţiilor specifice. Însă timp de aproape 2.000 de ani, medicii au fost nevoiţi să se bazeze pe observaţii empirice şi pe experienţă. Mult timp, ei au practicat provocarea sângerării pentru aproape orice simptom, aceste flebotomii având rolul de a purifica organismul de „umori" considerate toxice.
Spre deosebire de tomografia computerizată, IRM-ul nu este iradiant
Inutil de spus că, în afara cazurilor de hipertensiune şi de boli sangvine asociate cu hipervâscozitate şi care, oricum, evoluează mai degrabă asimptomatic, aceste practici mai mult slăbeau organismul. Pe lângă IRM, testele imagistice moderne includ tomografia computerizată „multislice", ce permite vizual
