După două încercări eşuate, Google, gigantul internetului, este de această dată hotărât să pună capăt dominaţiei Facebook în domeniul reţelelor de socializare. Însă noul produs Google Plus, deşi lăudat de experţi, va trebui să răspundă în primul rând unei întrebări fundamentale: cine are nevoie de el?

În mai 2009, Google anunţa lansarea serviciului Wave, care unea mai multe aplicaţii deja existente ale companiei din Mountain View, şi care se dorea a deveni, în timp, principalul concurent al lui Facebook. Un an mai târziu, Google anunţa că nu va continua să dezvolte platforma Wave, motivându-şi decizia prin „lipsa de interes a utilizatorilor".

Între timp, în februarie 2010, Google lansase un înlocuitor pentru Wave, numit Buzz - care se dovedise însă, în foarte scurt timp, a fi o catastrofă pentru imaginea companiei; serviciul conţinea nu numai greşeli de programare dar şi - iar aceasta a fost critica principală adusă de utilizatori - lacune majore în privinţa intimităţii utilizatorilor. Astfel, Google „împrietenise" între ei toţi utilizatorii care îşi trimiseseră vreodată e-mailuri folosind conturile g-mail (serviciul de e-mail al lui Google), fără să considere necesar să le ceară acestora acordul. Această socializare forţată făcuse, de exemplu, ca o femeie să realizeze că fostul său prieten, care o ameninţase în repetate rânduri cu moartea, intrase, datorită serviciului Buzz, în posesia adresei sale fizice.

A treia încercare, cu noroc?

Google speră că, după ce a învăţat lecţiile necesare şi a tras concluziile corecte, cel mai recent atac la adresa Facebook va fi încununat de succes. Într-adevăr, de la bun început serviciul Plus a stârnit nu numai o furtună de laude din partea media de specialitate, dar şi una de interes din partea potenţialilor utilizatori. Într-o primă fază, numărul acestora este limitat, până când serviciul va fi cons