Nu poţi decât să-i dai dreptate guvernatorului Isărescu, atunci când spune că bună parte din rezultatele proaste de la Bac se datorează modelelor pe care le promovează societatea. “Am scos în faţă câteva cohorte de mitomani care nu au avut curajul să admită că au câştigat bani dintr-o oportunitate a tranziţiei”.

Guvernatorul se exprimă delicat: mitomanii sunt, de fapt, mitocani, fără educaţie, fără bun simţ, fără repere morale, pe care întâmplarea i-a pus pe poziţii de pe care au putut să prade statul de bunurile neprotejate de acesta, au reuşit să adune averi din nebăgarea de seamă a celorlalţi sau din întâmplările care i-au plasat în zona unde au putut să acumuleze fără a ţine cont de nici o regulă. O mass media flămândă de audienţă a făcut rapid din ei repere sociale şi morale, promovându-i fără discernământ şi calificându-i drept modele.

Întâmplarea a făcut ca doar două zile după aceea, guvernatorul să aibă un neaşteptat prilej de a-şi ilustra aserţiunile cu exemple concrete. Nu de persoane – acestea sunt, îndeobşte, mult prea cunoscute pentru a reveni asupra lor – ci de circumstanţe. Patronând un autentic moment de cultură – lansarea volumului “Centrul istoric financiar-bancar al Bucureştiului”, de Cristina Ţurlea, în cadrul distins al Palatului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu a evocat o amintire de acum 20 de ani, de la prealuarea mandatului, când juristul BNR i-a pus pe masă un dosar, rugându-l să repare o nedreptate istorică: distrugerea vechiului centru financiar-bancar al Capitalei. Între războaie, în perimetrul cuprins între Piaţa Universităţii, Calea Victoriei şi Splaiul Independenţei au funcţionat 140 de instituţii bancare, unele dintre ele de mare prestigiu. Comuniştii le-au dat alte destinaţii, dintre cele mai nepotrivite, iar Revoluţia a completat tabloul acestei distrugeri prin haosul edilitar instaurat în zonă. Odată cu intenţiile de re