Industria şi-a majorat contribuţia la formarea PIB în ultimii doi ani prin intermediul exporturilor şi rămâne motorul care susţine economia, potrivit analiştilor.
Din păcate, industria are o pondere de aproximativ 27% în PIB, astfel că nu poate să tragă singură economia, potenţialul ei fiind limitat. Serviciile financiar-imobiliare, comerţul, care au cea mai mare pondere în PIB, de 50%, şi-au redus contribuţia ca urmare a contracţiei cererii interne, iar perspectivele unei reveniri puternice sunt reduse.
În anii premergători crizei, creşterea economică s-a bazat preponderent pe consum realizat pe datorie, iar ponderea serviciilor şi construcţiilor în PIB a urcat. Însă aceste sectoare au fost cele mai lovite de recesiune.
Avem nevoie de o reluare a creşterii economice pe baze sănătoase, care să nu mai creeze dezechilibre externe, este una dintre concluziile dezbaterilor pe tema revenirii economiei. Însă România nu are prea multe surse financiare la dispoziţie pentru a finanţa o creştere economică sustenabilă, exceptând fondurile europene, unde evoluţia a fost dezamăgitoare.
"Creşterea economică de dinaintea crizei internaţionale s-a bazat în România pe stimularea consumului şi investiţiilor private prin creşterea accelerată a veniturilor şi a creditării. Drept consecinţă, serviciile şi construcţiile şi-au mărit ponderea în PIB în detrimentul industriei şi agriculturii. Recesiunea a adus o corecţie a puterii de cumpărare a consumatorilor prin reducerea salariilor, prin inflaţie, prin deprecierea leului şi prin diminuarea creditării şi, ca urmare, cererea internă s-a contractat puternic, cele mai afectate fiind tocmai serviciile şi construcţiile", a comentat Dan Bucşa, economistul-şef al UniCredit Ţiriac.
El susţine că o corecţie a puterii de cumpărare a fost necesară pentru a reduce deficitul comercial, nesustenabil din
