În ultimii ani 10 ani numărul încălcărilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală s-a ridicat la cote alarmante, cu implicaţii grave pentru consumatori, guverne şi sectoarele industriale, comerţul şi investiţiile în cercetere fiind sub ameninţarea crescândă a producţiei de astfel de mărfuri la scară industrială. Motivele acestei explozii de mărfuri contrafăcute şi pirat constau în principal în profiturile foarte mari obţinute de cei implicaţi în contrafacere şi piraterie comparativ cu riscul scăzut pe care îl implică această activitate.
Una dintre cele mai grave consecinţe ale punerii pe piată a mărfurilor contrafăcute şi pirat o reprezintă creşterea riscului la care sunt expuşi cetăţenii unui stat ca rezultat al utilizării bunurilor contrafăcute care pot fi şi periculoase pentru sănătate, precum medicamentele, produsele alimentare, băuturile etc. dar şi produsele care atentează la securitatea celor care le utilizează, de exemplu piesele de schimb pentru autovehicule sau avioane.
În 2009 Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a estimat că, la nivel internaţional, comerţul cu mărfuri contrafăcute şi pirat reprezenta în 2007 peste 250 miliarde de USD, mai mult decât suma PIB-urilor a 150 de economii.
Conform Raportului anual al Comisiei Europene pentru anul 2009, publicat în 2010 privind acţiunile autorităţilor vamale ale UE în vederea respectării drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), serviciile vamale ale UE au intervenit în43500 de cazuri însumând în total118milioane de produse despre care exista suspiciunea că sunt contrafăcute sau piratate. În raport se consemnează că, deşi în trecut cel mai afectate de nerespectarea DPI erau produsele de lux, în prezent sunt contrafăcute tot mai multe articole de folosinţă zilnică, parte din ele potențial periculoase pentru cetățeni, cum sunt medicamentele, pastele
