Indiferent de rezultatele contestaţiilor, absolvenţii de liceu, părinţii, la fel şi clasa politică, vor rămâne împărţiţi în două, după cum au fost considerate notele - dezamăgitoare sau, dimpotrivă, pline de succes.

Pentru prima dată, Guvernul Boc i-a avut de partea sa pe profesori, care au spus pe şleau de ce au fost notele atât de mici: nu citesc, nu sunt curioşi să afle, nu s-au pregătit pentru examen, mulţi au avut în cap doar noţiunea furtului sub formă de copiuţe clasice sau înaltă tehnologie camuflată în fundul urechii. Prima concluzie a fost că mai e de lucrat la uniformizarea supravegherii din timpul probelor, pentru că diferenţele mari între procentele de promovabilitate pe judeţe arată limpede că pe alocuri "s-a mai putut". Altfel, cum s-ar explica faptul că absolvenţii din Mehedinţi şi Timiş au fost de două ori mai slabi decât colegii lor din cealaltă parte a ţării - Suceava şi Harghita? Ulterior s-a găsit şi explicaţia: liceele din judeţele Suceava şi Harghita nu au avut camere de supraveghere în sălile de examinare. Consiliile locale nu au acordat niciun leu pentru astfel de achiziţii.

Cum era de aşteptat, "cazul" Bac 2011 a ajuns repede pe masa politicienilor, iar Funeriu, ministrul Educaţiei, a fost ţinta criticilor venite mai ales din partea opoziţiei de stânga. Deşi sindicatele au recunoscut că Bac-ul arată adevărata faţă a învăţământului, Ponta, Andronescu şi chiar Marga au reclamat tot ce ţine de examenul de Bacalaureat, începând cu Legea educaţiei. Rectori şi academicieni au despicat în 16 subiectele în dezbateri televizate, ferindu-se totuşi să dea ei înşişi o posibilă rezolvare despre care să spună că este cea mai bună, ci doar minunându-se de formularea subiectelor şi de gradul de dificultate. În schimb, o reacţie neaşteptat de împăciuitoare a venit din partea lui Ion Iliescu. Fostul preşedinte a îmblânzit puţin spiritele