În semn de recunoaştere şi preţuire a prodigioasei activităţi desfăşurată de istoricul şi academicianul Ştefan Pascu (1914-1998), fiu de ţăran din comuna Apahida, administraţia locală a anilor ‘80, a decis ca actuala şcoală, ridicată pe aşezământul celei vechi, să-i poarte numele. Pe doamna Mariana Pascu Ringsmuth, unica fiică a lui Ştefan Pascu, am întâlnit-o la locuinţa sa, situată într-un vechi cartier din Cluj. Cu deosebită plăcere, a acceptat să facă o incursiune prin amintiri. Ea ne-a dezvăluit crâmpeie din viaţa tatălui ei, istoricul şi academicianul Ştefan Pascu. “Tatăl meu” – şi-a început doamna Mariana Pascu periplul prin amintiri – “s-a născut în Apahida, dintr-o familie de ţărani transilvăneni, în 1914, el fiind al doilea fiu al familiei respective. Bunicul meu a murit, pe frontul primului război mondial, în 1916, când tata avea doar 2 ani. Rămasă singură, cu doi copii, în cele din urmă bunica s-a recăsătorit şi a avut încă patru copii.

De la început, tata a dovedit o sete de carte ieşită din comun. La şcoala elementară din Apahida, râvna şi dragostea lui pentru învăţătură l-au scos în evidenţă, făcându-l pe dascălul său să îl remarce imediat. Sigur, vremurile erau grele şi neajunsurile într-o gospodărie ţărănească erau foarte multe. Familiile îşi ţineau copii pe lângă casă şi-i angrenau de mici în munca câmpului. Totuşi, date fiind aptitudinile şi deschiderea tatălui meu spre carte, învăţătorul a izbutit să o convingă pe bunica să-l dea mai departe, la şcoală. Astfel, cu toate greutăţile inerente acelei perioade, tata şi-a urmat cursurile la şcoala din Gherla, iar apoi a absolvit liceul la Cluj.” “După absolvire” – a continuat doamna Mariana Pascu să depene firul amintirilor – “tata s-a înscris la Universitate, la secţia istorie-filosofie. Şi acolo, s-a făcut imediat remarcat. Profesorul Ioan Lupaş – cel care a devenit mentorul lui, iar mai târziu