IM-ul s-a transformat dintr-o simplă unealtă de notificare în cea mai folosită formă de comunicare online a momentului
Personal nu mă pot considera un fan al Instant Messaging-ului (IM) sau Mesageriei Instantanee, sau mai popular al Mess-ului. Îl folosesc destul de rar. Dar pot spune că ultima dată când am ieşit de pe Mess mă dureau mâinile. Din această cauză mă şi feresc să-l folosesc prea mult. Îmi plac discuţiile lungi, iar o conversaţie de câteva sute de linii de dialog, le termin adesea cu crampe la degete. Am fost curios acum câteva zile, să văd ce este instant messaging-ul şi aproape nu mi-a venit să cred.
Ce am aflat? Că una din cele mai recente forme de comunicare din istoria omenirii nu este chiar atât de recentă pe cât credeam şi e chiar mai veche decât mediul prin care se propagă în fiecare secundă în zilele noastre. Adică a apărut înaintea Internetului.
La mijlocul anilor '60. Atunci a apărut mesageria instantanee, pe sistemele de operare multi-user precum CTSS (Compatible Time-Sharing System), dezvoltat de MIT's Computation Center şi suportat de echipamentele IBM 7094, sau sistemele de operare Multics, create în colaborare de MIT, General Electric şi Bell Labs şi care rulau pe platformele GE-645, Honeywell 6180. Iniţial formele de comunicare instantanee se baza integral pe mesaje text şi erau folosite pentru a notifica serviciilor pentru printarea de documente. Ceva mai târziu cei legaţi la aceste sisteme au descoperit avantajele create de această formă de comunicare şi au folosit-o exact cu aceleaşi scopuri ca şi cele de azi.
Anii '80 - perioada în care au apărut primele sisteme de operare cu IM încorporat
Odată cu dezvoltarea reţelelor fenomenul de comunicare instantanee între terminalele aceleiaşi reţele a luat o amploare şi mai mare. Anii '80 au însemnat o perioadă de adevărată explozie pentru mesager
