* Rupt de lume, inaltat deasupra cetatilor dacice din Muntii Sureanu, Ursici este unul dintre cele mai vechi si tainice sate romanesti *
Mos Ion cel tihnit
"De septezeci si cinci de ani nu m-am miscat de-aici. Septezeci si cinci de ierni cu omatu' cat casa, printre salbaticiuni, departe de norod. Is doi ani de cand mi s-o prapadit baba, feciorii mi-s la oras, amu imi tarasc si io zilele cat m-o lasa Dumnezeu. Apai, m-oi duce dupa parinti si bunici, acolo, pe tapsanul din spatele casei. Nu-i bai, am fost om cuminte, n-am greseli mari in fata lui Dumnezeu, si am nadejde c-o sa am tihnire multa dupa ce mi-oi pierde suflarea."
Mos Ion sade pe lavita din fata casei. De 75 de ani sta acolo, cu fata senina, fara sa se clinteasca. Rade domol, cu ochi luminosi si albastri, cu obrajii inca rumeni, in ciuda vechimii lor. Rade suveran si tihnit, de parca nimic nu-i mai poate tulbura privirea ori sufletul. Nu stie cine e presedintele tarii, nici cand a murit Ceausescu. A aflat ce-i asfaltul doar in ziua in care si-a insurat primul fecior. In rest, n-a coborat niciodata de-aici, din Ursici, satul asta cocotat printre nori. Toti ai lui, parinti, frati ori bunici, se odihnesc in spatele casei, sub imas. Primul cimitir e la vreo 19 kilometri de-aici. Cale lunga, prin munti, cu paduri nepatrunse, pline de dihanii si carari inselatoare. Rupt de lume, inaltat deasupra cetatilor dacice din muntii Sureanu, Ursici este unul dintre cele mai vechi si tainice sate romanesti. In tinutul asta de basm, ascuns in inima muntelui, 40 de case stau cuminti, rasfirate pe kilometri intregi, parca agatate de cer. Doar 14 dintre ele mai sunt locuite. De oameni smeriti, traitori ca-n vremea vechilor daci. Fara curent electric, fara magazin, doctor sau biserica.
"Asta-i randuiala noastra aici, sa stam ascunsi de lume si sa avem grija de animale. De vite si oi. Ca fara astea
