Unul dintre cei mai iubiţi interpreţi de muzică populară a crescut la Siriu şi a debutat la staţia de amplificare a municipului Buzău. Prima sa înregistrare a fost cu melodia „În munţii Buzăului".
Nea Beni, aşa cum este alintat de public şi de cei apropiaţi, a copilărit în casa părintească din Siriu, acolo unde spune că a suţinut primele sale recitaluri, „cocoţat într-un copac din curte, ca să mă vadă lumea".
Primele experienţe muzicale cu public le-a avut în corul bisericii din Siriu. „Cântam la Denie şi la Prohod şi îmi plăcea să inventez eu cântece sau să adaug cuvinte pe melodii deja cunoscute, dar făceam asta doar când uitam versurile", povesteşte nea Beni.
A urmat cursurile şcolii elementare din Siriu, iar în clasa a cincea era deja o mică vedetă locală, ca dirijor al corului şcolii din Pleşcoi. „Eu eram mândru că am moştenit glasul tatălui meu şi pe la 12- 13 ani aveam un repertoriu destul de vast, ştiam pe de rost cântecele Ionei Radu, Mariei Tănase, Mariei Lătăreţu şi ale lui Ion Luican", povesteşte Benone Sinulescu.
Au urmat anii ca elev la Şcoala Tehnică din Buzău, când a început să cânte la staţia de amplificare a oraşului. „Buzăul avea o staţie de amplificare cu ramificări în tot oraşul. Mergeam să cânt acolo de câte ori puteam, iar unul dintre primele cântece pe care le-am interpretat acolo a fost «De la moară pân' la gară», al Ioanei Radu", îşi aminteşte marele artist.
După absolvire, a plecat la Bucureşti, pentru a susţine examen la Şcoala de Muzică, însă prima dată a fost respins. La următoarea încercare, a fost cooptat în clasa Eugeniei Moldoveanu.
Primele înregistrări
La vârsta de 17 ani s-a lansat cu adevărat în lumea muzicală. „A fost o explozie când m-am lansat, pentru că eu am venit cu un stil personal. Şi pentru că la vârsta aceea aveam vocea în schimbare, lumea se întreba