Discuţiile privind implicarea investitorilor privaţi în al doilea program internaţional de susţinere a Greciei sunt blocate şi sunt şanse mici să se ajungă la o contribuţie de 30 de miliarde de euro, au declarat diplomaţi din zona euro citaţi de Reuters.
Germania, Olanda şi alte ţări nordice din zona euro cer ca sectorul privat să acopere o parte din costul celui de-al doilea pachet de împrumuturi pentru Grecia, astfel încât povara financiară să nu revină doar statelor şi contribuabililor.
Obiectivul este ca băncile, fondurile de pensii şi companiile de asigurări să contribuie cu circa 30 de miliarde de euro la programul total de circa 110 miliarde de euro, prin rostogolirea obligaţiunilor elene deţinute, atunci când ajung la maturitate, scrie incont.ro.
Restul fondurilor vor proveni din veniturile obţinute de Grecia prin privatizări, precum şi de la Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), în sumă de circa 60 de miliarde de euro.
După două săptămâni de negocieri între oficiali ai UE, Băncii Centrale Europene (BCE) şi bancheri, reprezentaţi de Institutul pentru Finanţe Internaţionale (IFI), nu s-a înregistrat niciun progres.
Un diplomat din zona euro a declarat că discuţiile s-ar putea încheia prin asigurarea unei contribuţii a sectorului privat de 15 miliarde de euro, care va fi tratată ca un succes.
.
Discuţiile privind implicarea investitorilor privaţi în al doilea program internaţional de susţinere a Greciei sunt blocate şi sunt şanse mici să se ajungă la o contribuţie de 30 de miliarde de euro, au declarat diplomaţi din zona euro citaţi de Reuters.
Germania, Olanda şi alte ţări nordice din zona euro cer ca sectorul privat să acopere o parte din costul celui de-al doilea pachet de împrumuturi pentru Grecia, astfel încât povara financiară să nu revină doar statelor şi contribuabililor.
Obiectivul es