Nimeni nu stie mai bine ca ea secretul marilor victorii. E de 12 ani in prima linie a performatiei sportive, de cand s-a mutat, cu arme si bagaje, in camera de hotel de langa vechiul stadion "Ion Moina" din Cluj, locul obisnuit de cantonament al sportivelor din lotul de judo.
Camera aceea avea sa-i devina a doua casa. "Am mai multe haine in dulapul din camera de cantonament decat in cel de acasa", spune, zambind, Alina Dumitru, o mare campioana la judo, care, dupa aurul cucerit la Olimpiada de la Beijing viseaza si la aurul mondial. O viata a alergat dupa el, si-l vede, deja, stralucind in medalia atarnata pe pieptul ei.
"Trebuie sa imi inving frica"
- Suntem cu numai un an inainte de Olimpiada de la Londra, competitia la care ai de aparat cea mai valoroasa medalie din vitrina ta, aurul castigat acum trei ani, la Beijing. Emotiile pot fi si ele antrenate, ca trupul?
- Pentru mine, deocamdata e foarte important Campionatul Mondial, care va avea loc anul acesta, in august. E foarte important, pentru ca imi lipseste titlul mondial din palmares. Dupa el alerg de atatia ani... Deci, deocamdata tinta e Campionatul Mondial. Sigur ca gandul ramane acolo, la Jocurile Olimpice de la Londra! Eu sunt deja calificata, gratie rezultatelor obtinute pana acum, problema e sa nu apara vreo accidentare pana atunci, Doamne fereste! Dupa mondiale, voi lua o mica pauza, apoi ma voi concentra doar la Jocurile Olimpice, chiar daca pana acolo mai e un turneu european.
- E aici o intreaga strategie de programare a performantei...
- Da, desigur. Asta, cu atat mai mult cu cat eu ma confrunt momentan cu o problema: s-a schimbat regulamentul si nu mai am voie sa aplic unele procedee "de agatare", care m-au consacrat si care, de altfel, mi-au adus multe succese in cariera. In momentul de fata, ele pot duce la depunctare si
