Sibiul lucrează de zor la dosarul pentru includerea Pieţelor Centrale în patrimoniul UNESCO, dar ar putea să fie refuzat din cauza problemelor arhitecturale. Mall-ul de pe Dobrun, hotelul Ramada, proiectele de centre comerciale de pe Abatorului sau de la Halele Simerom, sunt numai câteva din pietrele de moară ce atârnă de gâtul Sibiului în dosarul UNESCO.

CITEŞTE ŞI:

Sibiul candidează oficial pentru UNESCO alături de Sighişoara

Ajungerea capitalei judeţului pe mult râvnita hartă modială a patrimoniului UNESCO este de departe de a fi floare la ureche pentru autorităţile locale şi pentru cei din Ministerul Culturii şi Cultelor, cei care urmează să refacă dosarul pe care Sibiul l-a depus iniţial în 2004. Adevărul de Seară a discutat despre aceste probleme cu trei dintre cei mai avizaţi arhitecţi din Sibiu despre ce nu este în regulă în Sibiu, legat de „a fi sau a nu fi” pe lista UNESCO.

Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România – Filiala Sibiu-Vâlcea, a punctat scurt şi la obiect aceste deficienţe. „Sunt anumite imobile şi construcţii care au fost construite sau urmează să fie ridicate în puncte discutabile, care sunt foarte aproape de Centru Istoric. Administraţia locală trebuie să păstreze intactă zona vizată pentu UNESCO. Şi mai trebuie ca dosarul UNESCO să conţină un studiu foarte bine documentat ştiinţific” a spus Gabriel Roşca. Arhitectul Alex Găvozdea cunoaşte şi mai amănunţit situaţia arhitecturală a Sibiului pentru că a pus umărul direct la punerea la punct a noului Plan de Urbanism General. „UNESCO are un set de criterii bine puse la punct care trebuie îndeplinite. De exemplu apariţia Ramada în apropiere de Centrul Istoric nu ar fi o problemă aşa de gravă. Apariţia a mai multe imobile de acest gen ar putea aduce probleme însă pentru acceptarea dosarului UNESCO” a spus acesta. Ştefania Romaşcan, cea care a activat