Dezbaterile aprinse provocate de examenul de Bacalaureat din 2011 ar merita o scurta analiza asupra sistemului actual de invatamant din Romania, care sa raspunda la doua intrebari fundamentale. Prima: ce este acest sistem? A doua: ce face el concret?

Invatamantul romanesc actual da de lucru la peste 300 de mii de persoane si tine oarecum ocupati aproape 3 milioane de tineri. Angajatii din invatamantul preuniversitar sunt prost platiti si, in marea lor majoritate, isi "rotunjesc" veniturile prin "procedee" precum munca la negru (meditatii), deseori in conditii de grav conflict de interese (cu proprii elevi), primire de foloase necuvenite, luare de mita, frauda (la examene) etc.

Invatamantul superior nu are in comun cu rudele sarace din preuniversitar decat firma - "invatamant" - pentru ca altfel beneficiaza de largi privilegii de taxare paralela cu statul, botezate democratic "autonomie universitara". Cifrele sunt astronomice pentru o tara cu 21 de milioane de locuitori (daca mai sunt atatia) si vorbesc de la sine: 780.000 de studenti si 112 universitati acreditate prin toate cotloanele Romaniei. Orase care nu si-au pus inca la punct salubrizarea sau deratizarea au "universitati de traditie" care produc "licentiati".

Sistemul de invatamant seamana cu sistemul administratiei fiscale. Cei din preuniversitar, pentru ca n-au avut sansa de a accede in esalonul "superior", nu au la dispozitie decat varianta de a-si murdari mainile sau, cel putin, constiintele (cei care le-au avut vreodata) daca vor un ban in plus. "Universitarii", in schimb, n-au nicio problema si nu-si asuma niciun risc: banii vin la ei precum albinele la stup.

Lista taxelor si "contributiilor" impuse parintilor elevilor si studentilor din Romania l-ar fi uimit pana si pe Voda Caragea, fanariotul pe timpul caruia Bucurestiul a fost devastat de marea ciuma (ap