Din ce în ce mai multe ţări anunţă că îşi retrag soldaţii din Afganistan. Uciderea lui Ben Laden oferă Occidentului pretextul să părăsească această ţară, după 10 ani de război. Ziaristul american Sebastian Junger a publicat recent o carte care se numeşte chiar aşa : « War » (război) după experienţa personală din Afganistan timp de un an.
Valea Korengal este supranumita « Afganistanul Afganistanului ». Un loc izolat, sarac si ai carui locuitori nu se supun. Nici rusii nu au mers acolo in timpul invaziei lor in anii 80. Ziaristul american a petrecut insa acolo aproape un an, alaturi de trupele americane, pentru revista Vanity Fair.
Dupa cum scrie ziarul Le Monde, cartea sa e un « hibrid » care amesteca reportajul meticulos si eseul de psihologie a razboiului.
Valea Korengal se afla nu departe de frontiera cu Pakistanul. E un loc unde intalnesti triburi de munte dure si rezistente ca roca din imprejurimi. Un pamant al rebelilor. Ceea ce descoperim pe parcursul paginilor este violenta bruta a luptelor dintre gherila si contra-gherila. Pentru ca talibanii din aceasta provincie reprezinta o gherila mobila, inarmata, motivata. Junger nu i-a vazut. Din avanpostul in care sta, nu intrezareste decit umbre care se furiseaza. « Talibanii, scrie el, sint ca niste fantome care se scurg pe munte. Pot sa se lupte o zi intreaga impotriva unei intregi brigade mancand doar citeva nuci si band o cana cu apa ».
Soldatii americani nu au cu ce sa isi omoare timpul. Singurul lucru pe care il pot face este sa astepte si sa ucida. Cel mai rau e vara, care aduce ceea ce ziaristul numeste « nenorocirile gemene » adica plictiseala si canicula.
Ce fac insa soldatii cind nu se lupta cu talibanii ? Se bat intre ei, constata jurnalistul. Se cearta din nimic si se iau la bataie. Bataie care inceteaza insa atunci cind intervine un atac inamic. Atunci apare react
