Luăm zilnic sute de decizii în ceea ce priveşte alimentele pe care le consumăm. Agitaţia lumii moderne şi tehnologia ne-au schimbat periodic stilul de a ne hrăni. Am trecut de la fructele din grădina bunicii la alimente procesate şi suntem doar la un pas de mâncarea produsă în laborator. Schimbările în privinţa alimentaţiei ne afectează tot organismul.

Suntem ceea ce mâncăm, spun cei mai mulţi specialişti în nutriţie. În ultima vreme însă foarte puţini dintre noi ştiu exact ce consumă sau au grijă zi de zi la alimentaţie.

Citeşte şi:

Ce importanţă are sarea în alimentaţie

Sandviciul valabil chiar şi două săptămâni, laptele care nu mai trebuie ţinut la frigider sau sucurile care pot fi consumate chiar şi după ani din momentul fabricării sunt un lucru normal pentru cei mai mulţi dintre noi. Nu şi pentru bunicii noştri, care au crescut cu alimente produse de ei şi care încă mai tânjesc după mâncarea de altădată. Şi ei au fost nevoiţi să se adapteze erei moderne în privinţa alimentaţiei.

Ca pe vremuri

Ion Stănilă (79 de ani) trăieşte într-o comună din Prahova, de lângă Ploieşti. Îşi aminteşte cu drag borcanele cu borş de casă sau pe cele cu lapte pus la prins din dulapul din locuinţa bătrânească în care a trăit toată viaţa.

„Copiii din ziua de azi nu mai ştiu ce înseamnă o legumă din grădină, o ciorbă acrită cu zarzăre sau o plăcintă cu vişine. Ştiu doar mâncăruri d-ale lor, cu carne tocată, îngheţată şi sandviciuri cu salam şi alte nebunii", spune bătrânul. A mâncat o singură dată mâncare tip fast-food, în urmă cu trei ani, când a fost în vizită la fiul său, în Bucureşti. „Nu au avut timp să facă ceva de mâncare şi au adus, în cutii colorate de carton, nişte sandviciuri rotunde cu de toate. Parcă erau nişte turnuri. Cu brânză, cu cartofi prăjiţi, cu carne de pui... Dar nici puiul lor nu este ca acesta de casă