In romana titlul suna jucaus, dar era – se pare – unica modalitate de a adapta originalul. In engleza filmului i se spune “Loose Cannons”, expresie ce defineste o persoana imprevizibila. Cineastul italian de origine turca Ferzan Ozpetek semneaza un nou film despre homosexualitate, de asta data o comedie explicativa si “de popularizare”, ideala pentru micul ecran (de ce nu, pentru Da Vinci Channel).
Acest film e facut pentru anii ‘90, cand prejudecatile erau mai mari si toleranta mai mica. Cine mai crede azi ca homosexualitatea e o boala care se poate trata? Asa crede mama din “Mine vaganti”, doamna Stefania Cantone, cand face cunostinta cu prietenul medic al fiului sau, Tommaso, si, fara sa stie ca e chiar iubitul acestuia, il intreaba daca “boala” lui Antonio se va “vindeca” vreodata.
Teoretic, povestea din “Mine vaganti” (film care a avut premiera in afara competitiei la Berlinala, devenind ulterior un succes de casa in Italia) are toate motivele pentru a duce la o comedie populara.
“Clenciul” nu e faptul ca fiul traditionalistei familii Cantone din sudul Italiei e homosexual, ci ca amandoi baietii sunt homosexuali. Cand Tommaso vine de la Roma, decis sa dea cartile pe fata si sa spuna familiei largite ca:
1. Nu studiaza business - asa cum se credea -, ci Literele, si ca vrea sa devina scriitor
si
2. Ca e gay
- fratele mai mare, Antonio, bate primul cu furculita in pahar si isi face “coming out”-ul inaintea lui.
Rezultatul e ca: 1. Tatal, Vincenzo, il scoate pe Antonio din “cartea de imobil” si face un preinfarct, 2. Tommaso e obligat sa preia rolul lui Antonio si sa supravegheze productia la fabrica de paste a familiei, 3. Tommasso o cunoaste pe Alba, fiica partenerului de afaceri al familiei si, tot jucandu-si rolul de “straight”, aproape ca se indragosteste de ea.
Plecand de la
