Povesteam zilele trecute cu o prietenă, Cristina, despre una dintre campaniile la care lucrează. ONG-ul unde activează se străduiește să adune fonduri pentru renovarea și modernizarea bucătăriei centrale a Spitalului de Copii Cluj-Napoca. Îmi spunea cât de greu se mișcă lucrurile, dar mai ales cât de puțini oameni aleg să direcționeze măcar acel 2% către fundații (deși este un demers atât de simplu).

Astăzi, din întâmplare, am găsit pe internet rezultatele unui studiu recent despre disponibilitatea și motivațiile oamenilor de a face donații pentru cauze caritabile. Printre cele 14 țări incluse de către Asociația GfK în studiu se număra și România. După cum mă așteptam, 36% din cei intervievați au spus că nu-și pot permite, în timp ce 19% au declarat că nu sunt interesați de astfel de cauze. Totuși, media românilor care donează anual bani (38%) se pare că o depășește pe cea europeană.

Presupunând că rezultatele reflectă realitatea, este interesant pentru ce fel de campanii donează compatrioții noștri:

Contrar discuțiilor cu Cristina, anterior menționate , cea mai mare deschidere, conform studiului, există tocmai către organizațiile din domeniul protecției copiilor (deși se pare că tendința este specifică țărilor din Europa Centrală și de Est, nemaifiind întâlnită în alte spații geografice). Nu știu dacă miră pe cineva acel 1% pentru cultură sau cei 6% pentru educație. Dar este absolut fascinant procentul de 30% alocat de români organizațiilor religioase. Conform datelor de mai jos, se pare că ocupăm la acest capitol locul 1 în Europa, fiind devansați doar de SUA.

Evident că fiecare dintre noi este motivat sau nu de anumite cauze, așa cum suntem și condiționați de dimensiunile pungii (nu de larghețea inimii, din păcate). Totuși, sunt curioasă, dacă ați avea la dispoziție o sumă de bani, către ce domenii (dintre cele amintite în tabelul de mai s