Un studiu al Comisiei Europene dat publicităţii luni arată că 40,4% dintre adolescenţii de 15 ani şi 38,9% dintre elevii de clasa a patra din România citesc cu dificultate, acestea fiind cele mai slabe rezultate din Europa. Totodată, 41% dintre elevii români nu au acasă niciuna sau au sub 10 cărţi pentru copii, profesorii subestimează numărul celor care au nevoie de ajutor în ceea ce priveşte lectura, iar ajutorul oferit constă adesea în teme suplimentare pentru acasă. Potrivit studiului, din şcolile româneşti lipsesc şi specialiştii care să le ofere elevilor rămaşi în urmă sprijin pentru a recupera decalajele.
Cercetarea, care a fost realizată pentru Comisia Europeană de Reţeaua Eurydice, se concentrează asupra a patru subiecte cheie: metode de predare, abordarea dificultăţilor de citire, educaţia profesorilor şi promovarea citirii în afara şcolii în toate statele UE. Fiecare dintre ele sunt examinate prin prisma cercetării academice, a ultimelor rezultate ale sondajelor internaţionale şi a unei examinări aprofundate a politicilor, programelor şi celor mai bune practici la nivel naţional. Studiul, care arată ce fac şi ce nu fac statele pentru creşterea gradului de alfabetizare, acoperă 31 de ţări, respectiv statele membre UE, Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Turcia.
Unul din cinci adolescenţi în vârstă de 15 ani, dar şi numeroşi adulţi din Europa nu pot citi corect şi, deşi cele mai multe state au făcut progrese privind alfabetizarea, grupurile cu gradul cel mai ridicat de risc nu sunt cele mai vizate. Miniştrii educaţiei din UE au stabilit un obiectiv de reducere a procentajului de persoane cu competenţe scăzute de citire de la 20 la sută la mai puţin de 15 procente până în 2020. Numai Belgia (comunitatea flamandă), Danemarca, Estonia, Finlanda şi Polonia au atins deja acest obiectiv.
"Este total inacceptabil că atâţia tineri sunt lipsiţi de