Pe 14-16 august 1871, la Putna voievodală, la mormântul lui Ştefan cel Mare, avea loc congresul studenţesc, la care participau Mihai Eminescu, Ioan Slavici, A.D. Xenopol, Ciprian Porumbescu şi Mihail Kogălniceanu. La grandioasele serbări au fost prezenţi peste 3.000 de români din toate provinciile ţării. Participanţii au semnat un manifest intrat în legendă: “Să demonstrăm lumii că geniul poporului nostru viază, să-i arătăm că naţiunea noastră înţelege misiunea sa în momentul când ştie să preţuiască şi să glorifice faptele marilor săi bărbaţi”. Exact la 140 de ani de la acest eveniment decisiv în istoria şi cultura română, un grup de inimoşi organizaţi în Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) vrea să reediteze manifestarea. Nu din snobism, ci pur şi simplu pentru că vremurile seamănă izbitor de mult.

“În ultimii 20 de ani, dar mai ales după aderarea României la NATO şi la Uniunea Europeană, tot mai multe voci au deplâns lipsa unei viziuni de dezvoltare naţională. În acest sens, tineretul trebuie să joace un rol de seamă, aşa cum s-a întâmplat în istoria tuturor marilor popoare, inclusiv în istoria României. Astăzi, generaţia noastră trebuie să-şi asume în mod conştient construcţia propriului viitor”, afirmă tinerii. Aceştia, deşi studiază “afară”, iubesc România şi vor să se întoarcă acasă. Să realizeze ceva şi pentru restul, nu doar pentru ei, dintr-un egoism ucigător. E bine că tinerii nu mai aşteptă de la alţii ceea ce îşi doresc pentru ei şi pentru urmaşii lor.