Foto: Octav Gane / Mediafax De mulţi ani, România are strategii de informatizare, de digitalizare, „toacă” milioane de euro şi, fatalitate, este codaşa Europei când vine voba despre contactul cu e-realitatea, la nivel local sau regional.

Prezentă ieri la Bucureşti în contextul Agendei Digitale UE, Neelie Kroes (foto), comisar european, a arătat cu degetul către neputinţele autorităţilor, constatând înapoierea în care se află ţara noastră. „Faptul că 54% din populaţia României nu a utilizat niciodată in­ter­netul este inacceptabil. La nivel european, media populaţiei care nu fo­loseşte internetul este de 26% (...). In­ternetul este important, nu doar din punct de vedere economic, ci şi social.” Conform statisticilor UE, în 2009, procentul populaţiei din Ro­mâ­nia care nu folosise internetul era de 63%.

La prezidiu alături de Kroes, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru Agenda Digitală, ministrul Comunicaţiilor, Valerian Vreme, era „condamnat” la un calendar de informatizare şi digitalizare care aducea aminte de „cincinalele” unei epoci apuse.

„Avem prevăzută creşterea ratei de acces la internet la peste 92% până în 2015 şi vom acoperi cel puţin 90% din cele 3.648 de «zone albe» (zone în care populaţia nu are acces la internet – n.r.). Agenda Digitală a început să prindă contur”, a precizat mi­nistrul Vreme. Optimismul ministrului Vreme se bazează pe proiectul „Strategia Naţională de broadband”: finanţarea reţelei de acces în bandă largă la internet în zonele neacoperite de operatori, fonduri de 82 de mi­lioane de euro.

„Forma finală a proiectului a fost agreată de reprezentanţii Comisiei Europene. Contractul, unul major pentru România, va fi semnat în noiembrie şi va fi implementat în termen de 24 de luni. Ministerul va fi proprietarul reţelei, dar nu va fi şi operatorul acesteia. Reţeaua va fi concesionată operatorilor, în fun