Obţinerea unei informaţii de interes public de la Primăria Iaşi este o corvoadă. În sprijinul acestei afirmaţii mizez pe mărturiile a zeci de ziarişti care au încercat de-a lungul anilor să înţeleagă şi să prezinte obiectiv sistemul întunecatei maşinării de cheltuire a banilor comunităţii. Până la urmă, ne descurcăm noi cumva şi culegem datele, pe căi ocolite.

N-avem timp să ne cramponăm de îngustimea, incompetenţa şi lenea unor personaje din aparatul birocratic. Mai apare însă o „problemă": deontologia. Care ne obligă la ascultarea tuturor părţilor implicate, motiv pentru care publicarea articolelor deja documentate întârzie uneori zile în şir în lipsa unei reacţii a şefilor municipalităţii.

Se pare că primarul Gheorghe Nichita şi echipa sa de la biroul de comunicare înţeleg câte ceva despre „deontologie" şi se încăpăţânează s-o folosească spre avantajul propriu, pe principiul „capul plecat sabia nu-l taie". Adică tac, de la A la Z, sau găsesc scuze dintre cele mai ciudate ca să motiveze că nu pot da un răspuns oficial.

Eu mai aveam o bănuială în privinţa problemelor grave de comunicare ale primarului de Iaşi, care mi s-a transformat în certitudine zilele trecute. Anume că Gheorghe Nichita nu înghite adevărul. Publicaţia şi conceptul. Două săptămâni ne-am chinuit să-i smulgem o declaraţie pe tema modului în care „a topit" megacreditul Dexia.

„Nu pot să vorbesc acum. Sunt ocupat! Oricum, nu scrieţi cum trebuie", ne-a expediat primarul într-un final, luat pe nepregătite de reporterul „Adevărul" în timp ce gonea pe holurile Palatului Roznovanu. Precipitat şi nervos, Nichita a intrat puţin şi în ograda colegului Vanghelie, „care este", cu un anacolut cât casa: „Tot ce faceţi, sunteţi tendenţioşi! La revedere!".

Domnule primar, vă promitem că, de acum, o să ne străduim din răsputeri să scriem „cum trebuie". Şi vă prezentăm, în premieră absolu