Vânzătorii de antichităţi se plâng de viaţă grea. Criza a speriat chiar şi puţinii cumpărători, care intră acum în magazine ca la muzeu. Negustorii se tem că le va merge şi mai prost după adoptarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural mobil, care le impune multe restricţii.
Mihai Ciocanu este de mai bine de zece ani proprietarul unui magazin de antichităţi. El spune că niciodată nu a avut prea multe vânzări, deseori reuşind să adune bani doar pentru chirie. Bărbatul primeşte obiecte vechi de la oameni, le restaurează şi le vinde. „E un mit că vânzătorii de vechituri din Moldova sunt bogaţi. Mulţi oameni de la noi, chiar dacă au bani, preferă să cumpere kitsch-uri. Din când în când îmi păşesc pragul turiştii. Aceştia sunt încântaţi de icoane vechi, dar legea nu le permite să le scoată din ţară, fiind considerate patrimoniu naţional", spune vânzătorul de antichităţi.
Primele obiecte cu care şi-a deschis magazinul au fost trei icoane şi câteva monede. Mai târziu, oamenii au început singuri să-l caute şi să-i aducă tot felul de vechituri. Acum are în magazin mai multe icoane de la sfârşitul secolului XVIII, începutul secolului XIX, veselă, păpuşi, cărţi. „La noi e foarte greu să găseşti icoane mai vechi de secolul XVIII. Este un obicei specific acestei regiuni de a arunca pe apă curgătoare icoanele vechi. În plus, unii cred că obiectele vechi au energie negativă", povesteşte anticarul.
UN DOCUMENT CARE-I DEZAVANTAJEAZĂ
Mihai Ciocanu şi alţi colegi din domeniu au fost invitaţi recent la Ministerul Culturii pentru a discuta despre proiectul Legii privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil. „O astfel de lege există în toate ţările europene şi este absolut necesar să fie adoptată şi la noi", a declarat Victor Tocmacov, preşedintele Societăţii colecţionarilor din Chişinău. Anticarii şi colecţionarii şi-au pus mâinile în cap după
