Am văzut azi în Bucureşti vreo 20 de inşi care dormeau pe stradă, mai pe la soare, mai pe la umbră, unii prin centru, alţii pe la mine prin cartier. Toţi păreau boschetari. Nu-i deranja nimeni. Încercarea mea de a-l trezi pe unul care zăcea pe iarbă, în faţă la BRD – unde era înainte Romarta Copiilor – a fost un insucces total şi ridicol. Boschetarul a căscat ochii şi m-a invitat să-i fac şi să-i dreg! Era năucit. Iar un dobitoc de lîngă mine mă întreabă rînjind: „Ce, domnu, aţi ieşit la filmare!” Asta se întîmpla pe la ora 3 după-amiază, într-o căldură de transpira şi cămaşa de pe tine.

Primăria grijulie a plantat pe ici pe colo corturi să bea omul un pahar de apă şi să nu-l ia leşinul pe stradă. Dar aceeaşi primărie nu putea să le dea poliţiştilor ordinul să-i adune pe boschetarii care dormeau sau zăceau pe stradă şi să-i ducă la răcoarea arestului? Ştiu, trăim într-o ţară liberă, dar dacă poliţia îl vede pe Gicu boschetarul că e în pericol de a se sinucide fără să-şi dea seama, nu-l poate lua pe sus, încît să nu ne trezim complici la asemenea sinucideri involuntare?

De acord, boschetarii sînt nişte nenorociţi care, ca şi cîinii vagabonzi, ne fac de rîs. Dar dacă-i lăsăm să moară pe stradă, ne simţim mai civilizaţi?

Am văzut azi în Bucureşti vreo 20 de inşi care dormeau pe stradă, mai pe la soare, mai pe la umbră, unii prin centru, alţii pe la mine prin cartier. Toţi păreau boschetari. Nu-i deranja nimeni. Încercarea mea de a-l trezi pe unul care zăcea pe iarbă, în faţă la BRD – unde era înainte Romarta Copiilor – a fost un insucces total şi ridicol. Boschetarul a căscat ochii şi m-a invitat să-i fac şi să-i dreg! Era năucit. Iar un dobitoc de lîngă mine mă întreabă rînjind: „Ce, domnu, aţi ieşit la filmare!” Asta se întîmpla pe la ora 3 după-amiază, într-o căldură de transpira şi cămaşa de pe tine.

Primăria grijulie a plantat pe ici pe col