Nu doar copiii sunt părăsiţi de românii plecaţi la muncă în străinătate, ci şi vârstnicii. Bătrâni şi bolnavi, mulţi dintre părinţii “stranierilor” ajung să fie consideraţi cazuri sociale. Adăpostul temporar pentru bătrânii străzii din Galaţi a devenit o casă permanentă pentru mai mulţi pensionari părăsiţi de cei cărora le-au dat viaţă.
Plecarea gălăţenilor în vest pentru o viaţă mai bună a adus cu sine şi un alt fenomen, peste care se trece adesea cu vederea. Adăposturile sociale au început să se umple cu o nouă categorie de rezidenţi: mame şi taţi neputincioşi, abandonaţi de copii. Numărul părinţilor trimişi la azil este în creştere, deoarce „căpşunarii“, îmbiaţi de visul unei vieţi mai îndestulate, rareori revin după ei.
O asemenea soartă sfâşietoare o are Maria Agape, în vârstă de 83 de ani, din Galaţi. Mamă a patru copii şi bunică a 15 nepoţi, femeia a ajuns, în ultimii ani, să fie calificată „bătrână a străzii”, după numele adăpostului care o găzduieşte.
Una dintre fiicele sale munceşte în Spania, iar o alta îngrijeşte o femeie în vârstă, în Grecia.
„Sunt probleme mari în Grecia, e criză, iar fiica mea nu poate să se întoarcă. A doua fată s-a dus în Spania să-şi ajute proprii copii“, explică bătrâna. Alţi doi urmaşi ai Mariei Agape locuiesc în Galaţi, dar, având propriile probleme, vin rar în vizită.
Citeşte amănunte în ediţia locală de Galaţi-Brăila a cotidianului "Adevărul" de astăzi. Ziarul se găseşte la toate chioşcurile de difuzare a presei din oraş, împreună cu ediţia naţională a Adevărul (48+16 pagini), la preţul unic de 1,9 lei.
