Ţigănci care n-au timp de dereticat prin casă. Acest lucru îl fac menajerele românce Menajeră. Femeie în casă la ţigani, bună la toate, inclusiv pentru neplată. Gospodine şi hamali. Slugi batjocorite şi umilite, ţepuite la bani. Asta au ajuns românii arvuniţi cu munca la ţigani. Ofertele de lucru, la negru, evident, venind de la minoritari, dau apă la moară unei adevărate uzine de păcălit conaţionali, goana după un loc de muncă de acest fel sfârşindu-se aproape întotdeauna cu fraierirea la plată a muncitorului.
La Grajduri, oameni din Ardeal
În anii '20, la românii cu ştaif era la modă să aibă în casă guvernantă sau menajeră franţuzoaică sau nemţoaică. Ei bine, în 2011, la ţigani e la modă să aibă ca slugă un român. De exemplu, la romii din Grajduri Iaşi e la modă să aibă lucrători faini din Ardeal, pe care îi păcălesc şi îi aduc la muncă cine ştie prin ce vrăji. Însă fluturarea banilor este principalul motor. Referitor la alegerea românului de a lucra la ţigan ce putem spune? Neavând alternativă din partea statului, sătenii din comunităţile cu mulţi romi îşi încearcă norocul. Am luat ca exemplu localitatea "majoritar romă" Grajduri, situată la 20 de kilometri de Iaşi. Jumătate de sat (aşa era cel puţin acum un an, ori se cunoaşte ritmul de înmulţire a purtătorilor de lanţuri din aur) e formată din romi bogaţi, cealaltă cuprinzând ţărani săraci cu pământuri puţine şi gospodării firave. Aici am descoperit care lucrători români ideal de ţepuit sunt deosebit de căutaţi. În special femei bune la toate în casă, la dereticat, spălat, şmotruit. Şoferi mai puţin, mai ales de când unele inspectorate de poliţie au inaugurat afacerea "permise auto pentru analfabeţi", contra-cost, evident. În anii ’90 era un titlu de nobleţe pentru ţigan să aibă limuzină şi şofer cu ochi albaştri. Acum jeep-urile şi "suvurile" sclipesc în soare concurând