Majoritatea încep din Centrul Vechi, însă nu s-a stabilit nici până acum unde ajung. Comuniştii au construit peste ele blocuri şi au îngropat definitiv istoria cu betoane.

Despre tunelurile de sub Botoşani circulă tot felul de legende. La această oră nimeni nu poate spune cât de adevărate sunt aceste poveşti. Chiar şi arheologii, singurii care au studiat catacombele, le clasifică legende urbane pentru că nu deţin suficiente date şi probe despre ele. Centrul Vechi al oraşului este împânzit de aceste galerii subterane, construite pe două sau trei niveluri. Nu de puţine ori caldarâmul din Centru s-a lăsat din cauza beciurilor ascunse sub el.

Legende urbane valabile şi astăzi

Chiar anul trecut, în imediata apropiere a Bisericii Uspenia, strada s-a surpat în urma unor ploi, iar în urmă a rămas un crater prin care se putea observa bolta imensă din cărămidă roşie a unui beci. Cum în zonă se executau lucrări de reabilitare a clădirilor istorice, petru ca acestea să nu fie oprite de un eventual şantier arheologic, gaura a fost astupată repede de constructori. Legendele s-au creat odată cu începerea demolărilor masive, care au avut loc din anii ’70, când au fost contruite primele blocuri comuniste. Prima descoperire importantă a fost făcută când s-a lucrat la ridicarea magazinului general.

Au fost demolate mai multe prăvălii evreieşti din Centrul Vechi, iar când s-a săpat pentru fundaţie constructorii au dat peste un labirint de beciuri din cărămidă şi piatră, care se întindea pe trei niveluri. Speriaţi de hrubele scoase la iveală de cupele excavatoarelor, muncitorii nu au mai vrut să lucreze. Săpăturile au fost continuate cu deţinuţi de la Penitenciarul din Botoşani. Puşcăriaşii ar fi găsit în beciuri butoaie cu vin care era atât de vechi încât se solidificase şi arăta ca o gelatină. Unii deţinuţi ar fi mâncat gelatina de vin,